|
|
|
|
 |
Natalia Barbu
Natalia Barbu s-a nascut pe
data de 22 august 1979 in orasul Balti, capitala nordica a Moldovei. "Copilaria
am petrecut-o la bunici, intr-un sat pitoresc din nordul Moldovei, sat
inconjurat de paduri pe care le-am colindat ascultand frumosul cantec al
pasarilor. |
|
|
Cumpara CD-uri cu acest artist |
Placerea ei
mare era sa se "faca frumoasa" si sa hoinareasca nu doar prin sat, dar si
prin padurea de langa sat. Unde gasea un "spectator", acolo se oprea si-i
spunea o poezie, ii cinta un cintec si cind "concertul" lua sfirsit, isi lua
aplauzele meritate si mergea mai departe. Avea senzatia ca lumea intreaga e
a ei si ca fiecare artista inascuta trebuia sa-si mentina cuceririle. "Bunicul
Nicanor, un om de exceptie, si parintii mi-au marcat profound personalitatea. |
Alte articole cu acest artist
|
|
Ringtones cu acest artist |
|
Logo-uri cu acest artist |
|
Bilete la concertul tau preferat |
Mi-au
educat dragostea si respectul pentru oameni, natura si tot ce e frumos
pe lumea asta. Bunicul avea convingerea ca voi ajunge artista si ma
sustinea numindu-ma mereu <<artista bunicului>>". Cand veneau oaspeti la
bunici, atunci taburetul devenea scena si pe catava centimetri patrati,
micuta maiestra declansa show-ul. Primea flori, aplauze, laude, pupici
si bomboane. Ce-i mai trebuie unui talent? "De la 7 ani am trecut cu
parintii la Ribnita (zona a conflictului nistrean). Firea artiscica si
eroica a Nataliei gaseste si aici teren de manifestare. Daca in randul
copiilor din ograda se gaseau "neintelegatori", devenea furioasa pe cei
care nu respectau valorile ei. Cuceririle se obtineau cu greu. Parintii
le-au dat la scoala cu predare in limba romana, chiar daca moda locului
dicta altceva. "Am fost nevoita sa fac scoala in limba romana in orasul
Rezina de pe celalalt mal al Nistrului. In perioada razboiului de pe
Nistru mergeam la scoala sarind peste baricade printre automate si
soldati".
Paralel cu scoala primara, Natalia merge si la scoala muzicala. Cand
copii isi cautau de joaca, Natalia "chinuia" vioara, sau mai bine zis
avea obligatia s-o faca. Pentru ca oricat de draga ii este muzica,
copilaria are drepturile si cerintele sale. Muzica vocilor copilaresti
din curte domina cantecul viorii, si tragand cu sarguinta arcusul pe
strunele viorii, se visa afara la joaca, in galagia comuna. Azi nu mai
regreta, pentru ca munca face un artist mai valoros, mai cu seama ca
vioara acum "plange si rade" in mana ei. O simte si canta cu tot
sufletul. La 12 ani Natalia incepe activitatea de artista in modul cel
mai serios, dar inca nu in scena profesionista. Merge pe la nunti -
scoala grea, dar buna pentru orice artist. "Aici treci examene adevarate
si daca rezisti, ai toate sansele". Natalia cantand la vioara, dar si cu
vocea, reuseste sa convinga prin talent chiar si cel mai "dificil"
spectator. Viata devine tot mai grea. Conflictul armat de pe Nistru face
aproape imposibil traiul familiei Barbu. "Cand situatia s-a agravat,
pentru siguranta familiei a trebuit sa ne refugiem la Chisinau. Mama s-a
angajat solista la orchestra de muzica populara Mugurel, iar noi ne- am
continuat studiile in limba romana". Dupa absolvirea clasei gimnaziale
de liceu, Natalia ia admiterea la Colegiul de Muzica Stefan Neaga.
Munceste intens. Are in mana vioara. Canta in orchestra de muzica
populara. In suflet isi doreste sa devina interpreta. Reuseste.
Evolueaza ca solista in orchestra de muzica populara de la colegiu.
Vioara n-o lasa. Paralel este tentata sa cante jazz si muzica usoara. Se
vrea libera sa improvizeze ca in copilarie. La vise nu renunta. Anul
1998 se dovedeste a fi unul de mare importanta si chiar decisiv pentru
cariera Nataliei Barbu. Este anul in care absolva colegiul si se
angajeaza pe post de violonista in orchestra de muzica populara Mugurel.
Iar visul ei de a se lansa in muzica usoara nu doar prinde contur, ci
ajunge sa se realizeze cu mare succes. Este anul in care pearicipa la
trei festivaluri de muzica usoara unde obtine premiul I sau Marele
premiu si Trofeul. Realizarea cea mai mare a anului e obtinerea
Premiului Mare si Trofeul festivalului la Concursul de interpretare "Mamaia
"98" , Romania, plus Miss Festival Premiul Presei. Despre ea se vorbeste
la superlativ, toata lumea vrea s-o cunoasca, ii recunoaste calitatile
muzicale si capacitatile vocale nemaipomenite. E ca si cum ar face
spagat pe cateva octave bune.
In urmatorul an Natalia incepe colaborarea cu formatia Milenium, dar nu
ramane mult timp. In paralel, incepe studiile la Conservatorul de Stat "Gavriil
Muzicescu" din Chisinau. Continua sa adune premii la festivaluri
internationale. "Sa urci e usor, sa te mentii e mai dificil, si eu,
chiar daca am reusit, oricum trebuia sa ma opresc, sa analizez tot ce-am
facut. Nu vreau sa ma imbat cu succesul si sa vina momentul in care sa
nu-mi dau seama ca eu cad, de fapt. Pauza mi-a priit mult. Am analizat
multe lucruri, m-am copt si sunt gata de lupta pentru ca vad foarte clar
drumul pe care am de mers mai departe". Vine perioada experimentarilor.
Cu un grup de muzicieni de la Trigon, Natalia incepe lucrul la un album
nou, un album diferit de ce-a facut pina acum (Jazz-folc). Natalia
semneaza textele si melodiile majoritatii pieselor, iar aranjamentele
sunt lucrate la modul cel mai serios de intreaga echipa. Fiecare din ei
isi pune mari sperante in proiect. Din pacate, proiectul nu este
comercial si nu ajunge la faza imprimarilor profesioniste,
ramanand in varianta demo in sertar pentru vremuri mai bune. In schimb
Natalia accepta si semneaza un contract cu Cat Music, pentru trei ani.
Albumul este finalizat si lansat, iar piesa Fight a reprezentat Moldova
concursul Eurovision 2007.
|
|
Arad
