Dorulet Borobeica - Boro

S-a nascut in Bucuresti pe 21 ianuarie 1963 si a copilarit in Cartierul Tei, unde avea multi prieteni rromi. De altfel, cunoaste destul de bine limba lor… asa ca isi petreceau timpul cantand melodiile din Vagabondul si  O floare si doi gradinari. Desi sustine ca era premiant, vara era pe Lacul Tei la scaldat. Baiat fiind, ii mai placea la nebunie sa mestereasca pocnitori din cutii de chibrituri si sulf, cu care obisnuia sa arunce in aer usile vecinilor. A facut ciclism de performanta, dar, dupa o dubla fractura de clavicula, a fost silit sa renunte. A  invatat sa cante la bas in spital. In perioada 1982 – 1983 a cantat in grupul Harap Alb. Apoi a fost coleg cu Cristi Minculescu la Voltaj. In noiembrie 1984 a ajuns la Iris.

Data nasterii: 21.01.1963
Locul nasterii: Bucuresti
Starea civila: necasatorit
Motto: Mi-e de ajuns sa stiu ca pot - Dostoievski
Trei calitati: simtul umorului, nonconformism si avangardism
Trei defecte: dor de duca, lipsa punctualitatii, ipohondru
Mare consumator de: benzina
Mancarea preferata: mancare chinezeasca
Masina preferata: masini sport americane
Culoarea preferata: albastru
Muzica preferata: rock
Parfum preferat: L`eau d`Issey
Domenii de interes:  literatura si film
Autori preferati: Cezar Petrescu, Edgar Alan Poe, Hemingway
Film preferat: Scara lui Iacob
Prietenul ideal: erudit, entuziast si cu bun simt
Tinuta confortabila: sport
Cel mai frumos cadou primit: prima chitara bass
Cel mai fericit moment: Festivalul de la Cannes - 1993
Cu ce animal v-ati identifica si de ce: delfinul, pentru ca este inteligent, sociabil si jucaus
Parerea despre politica: Ce incepe bine se termina prost si ce incepe prost nu se mai termina
Cea mai mare dorinta: sa publice ce a scris pana acum
Despre colegii de trupa: niste baieti mari!

Amintiri

”Am avut, pe la 15 ani, un accident nasol la Constanta, cu dubla fractura de clavicula. Am avut doua interventii chirurgicale, dupa care m-au pus in gips. Si cand eram in gips, mi-a luat maica-mea chitara bas. Asa ca am inceput sa cant. Am chemat un prieten care acum e mare pe la Filarmonica nu stiu ce violoncelist periculos. Mi-a acordat ala basul si, cocosat asa, cu mana-n gips, tic-tic-tic, am invatat sa cant. Ascultam AC/DC, Kiss, am scos niste piese… Pe urma, am avut un prieten care apoi a plecat in Anglia, am cantat cu el inainte sa plec in armata, vreo doua luni,am facut si o filmare la televiziune si, pe urma, cand m-am intors, tot el m-a dus la o formatie in care cantau si Cristi Minculescu si Adi Ilie. Se numea Voltaj, dar era cu totul altceva decat e acum. Am cantat apoi si-n Cenaclul Flacara, era si Iris pe acolo, m-au vazut baietii… Eram prieten cu Nutu, cu Marty, Dumnezeu sa-l ierte, cu Nelu… Dupa aceea s-a spart gasca Voltaj, eu cantam cu Mihai Alexandru intr-o trupa care se numea Sui Generis si repetam in acelasi club cu Iris, in camere alaturate. Cand a plecat Marty, m-au luat pe mine. Eram acolo, cam stiam piesele… In noiembrie 1984 am venit la Iris”. (Boro)