Johann Sebastian Bach (1685-1750)

Compozitor german, organist, violonist, constructor si reparator de orgi - ca si Handel, de altfel -, Johann Sebastian Bach a primit o buna pregatire generala, absolvind cursurile liceale (ceea ce pentru vremea respectiva echivala cu terminarea unei facultati, in zilele noastre, fiind stiut faptul ca in epoca, scoala nu era accesibila decat celor care proveneau din familii instarite). Ramas orfan, Bach invata muzica in familie, beneficiind si de faptul ca multe dintrer rudele sale erau organisti sau cantori, dar urmeaza si cursurile unei scoli de cant si copiaza partituri. Toate aceste activitati, impreuna cu audierea unor interpreti sau compozitori celebri (Reinken, Buxtehude sau Couperin), au constituit bagajul de cunostiinte al marelui compozitor. La 22 de ani se casatoreste cu verisoara sa, Maria-Barbara si are cu aceasta 7 copii, dintre care doi au ajuns muzicieni foarte cunoscuti: Wilhelm Friedman Bach si Carl Philip Bach. Dupa moartea sotiei sale (1729), Bach se recasatoreste cu cantareata Anna Magdalena, cu care are 13 copii. Si printre acestia, gasim doi mari muzicieni: Johann Cristoph Friederich Bach si Johann Christian Bach.

In ceea ce priveste domiciliile lui Bach, se poate spune ca exista trei perioade. Prima a fost la curtea de la Weimar, care pe atunci era un oras catolic auster, dar care mai tarziu va fi supranumit “Atena Germaniei”, datorita modului prin care prezenta lui Goethe si Schiller a atras intelectualii europeni, apoi putem nota curtea de la Kothen, care prin prisma simpatiilor sale protestante cultiva muzica instrumentala si, in sfarsit, Leipzig, unde muzicianul a activat ca organist si profesor la scoala de pe langa biserica Sf. Toma. In rest, Bach calatoreste destul de mult, in special la Dresda, Hamburg, Berlin si Potsdam. Spre finalul vietii, ramane aproape fara vedere. Timp de aproape un secol dupa moartea sa, operele nu ii vor mai fi cantate decat foarte rar, situatie care se schimba datorita lui Mendelsson-Bartholdy, care in anul 1829 ii dirijaza Patimile dupa Matei, fapt care ii face pe europeni sa il redescopere pe muzician si sa il considere in unanimitate pana in ziua de astazi, geniu al muzicii universale.

Johann Sebastian Bach este creatorul care a sintetizat in polifonia tonala si in constructia pieselor sale tot ce se adusese nou in muzica de cult in ultimile opt secole.Nu a compus niciodata opere, dar experienta lui de corist, modul in care trateaza mereu corul si instrumentele demonstreaza ca nu exista nici o deosebire intre laicul operei si sacrul patimilor, doar o diferenta in ceea ce priveste textul. Chiar daca nu este un inovator de forme muzicale noi, el le face pe cele existente sa atinga perfectiunea, totodata pastrand prospetimea instrumentatiei. Limba latina nu a fost folosita decat in Magnificat si in Missa in si (piese de factura religioasa catolica). Totodata, Bach demonstreaza ca la noul clavecin bine temperat se pot canta preludii si fugi, pregatind in acest fel aparitia clasicismului.

Creatia instrumentala
Seria de volume Clavecinul bine temperat
Pentru orga: 6 sonate, 24 de preludii si 145 de corale, tocatte, fantezii, fugi, concerte, triouri si arii;
Pentru clavecin: inventiuni la 2-3 voci, suite, 48 de preludii si fugi, fantezii si fugi etc., 16 concerte dupa Vivaldi, Variatiunile Goldberg etc.
Pentru lauta: suite, fugi, preludii etc.
Pentru alte instrumente: sonate, suite, preludii;
Pentru ansambluri: concerte pentru o vioara, doua viori, violoncel si clavecin, pentru 2,3 sau 4 clavecine, concertele brandenburgice, Ofranda muzicii, Arta fugii.

Creatia vocala
225 cantate (dintre care 25 laice);
7 motete;
5 misse (una catolica si patru luterane);
Oratorii de Craciun si Pasti: Magnificat, Patimile dupa Matei, Ioan si Luca;
185 de corale;
Arii si lieduri.