|
Alexandr Glazunov (1865-1936) Alexandr Constantinovici Glazunov s-a nascut pe data de 29 iulie 1965 la Sankt Petersburg, intr-o familie de librari-editori. Se afirma ca un talent precoce la varsta de 8 ani. Descoperit de Balakirev, devine elevul lui Rimski-Korsakov, cu care studiaza compozitia, ajungand inca de timpuriu la o maturitate artistica surprinzatoare. Impreuna cu Rimski-Korsakov, Glazunov termina dupa moartea lui Borodin opera Cneazul Igor si reface din memorie unele parti ale simfoniei a treia. Profesor la conservatorul din Sankt Petersburg incepand cu 1889, Glazunov devine apoi director (1905-1926), influentand dezvoltarea muzicii ruse. Cu toate ca a fost elev si prieten al lui Rimski-Korsakov, Glazunov se raliaza stilului lui Balakirev, Borodin si Ceaikovski. S-a consacrat muzicii simfonice si concertante, de camera si vocala, realizand un numar mare de lucrari: 9 simfonii, suite si tablouri simfonice, fantezii uverturi, rapsordii, concerte pentru vioara si orchestra, pian si orchestra, pentru violoncel si orchestra, saxofon si orchestra, 7 cvartete de coarde, 2 sonate pentru pian, trei balade, 20 de romante, cantate, coruri si miniaturi muzicale. Pentru activitatea sa, Universitatile din Cambrige si Oxford ii acorda in 1907 titlurile onorifice de doctor, iar in 1922 primeste titlul de Artist al poporului, in U.R.S.S. In acelasi an, Glazunov efectueaza un lung turneu de concerte in Europa si SUA, dirijandu-si propriile lucrari. Colaboreaza apoi, la Paris, cu Serghei Diaghirev, ramanand in acest oras pana la sfarsitul vietii. Moare pe data de 21 martie 1936.
Creatia: |
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||