Georg Friederich Handel (1685-1759)

Compozitor german naturalizat englez, fiu al unui chirurg-barbier si a unei foarte grijulii mame, din partea careia a mostenit talentul sau muzical deosebit, Georg Friederich Handel a studiat compozitia, tehnica polifonica a vremii si a invatat sa cante la clavecin, orga, violoncel, oboi si viola. Dupa terminarea studiilor liceale, a cunoscut lumea muzicienilor din mai multe orase: Halle, Hamburg, Florenta, Roma, Napoli, Venetia, Hanovra, Londra, Berlin, Dresda si Leipzig. Este cunoscut drept violonist, impresar, compozitor, dirijor, organist si nu in ultimnul rand ca organizator al Royal Academy, o societate aflata sub patronajul regelui Marii Britanii, care avea drept scop montarea operelor in Regatul Unit. Desi a scris foarte multe opere, Handel abandoneaza genul si trece la cel vocal-simfonic, cu precadere oratorii si muzica instrumentala. Una dintre caracteristicile sale era puterea de munca  impresionanta. De exemplu, in doar 24 de zile scrie oratoriu Messia, o lucrare impresionata, ca dimensiuni. Totodata, Handel avea capacitatea de a trece de la o lucrare la alta cu multa usurinta. Muzica lui dezbate marile probleme ale omenirii si a locului omului in univers, ajungand la concluzia ca dragostea este mai puternica decat moartea, ca e nevoie de toleranta politica si religioasa, ca orgoliul si gelozia au constituit sfarsitul civilizatiilor. Personajele alese de Handel pentru lucrarile sale fac parte si din istorie (Iulius Cezar) sau mitologie (Hercule), dar sunt, cu precadere, eroi biblici: Mesia, Samson, Belsazar etc.

Handel este un compozitor baroc dar, in acelasi timp, si unul preclasic. Compune in genurile predilecte ale secolului al XVII-lea, la fel ca si Bach, si face sinteza stilurilor, datorita contactului direct cu compozitorii marilor centre europene. Scrie tonal-polifonic si da prioritate melodie, fiind creatorul ariei largo. Totodata, Handel aduce si inovatii: exprimarea prin mijloace muzicale a psihologiei actiunii unei lucrari utilizand elemente de dinamica agogica (nuante), timbrul diverselor instrumente, sau chiar si instrumente noi, precum contrafagotul. Tot la acest capitol, notam si oratoriul handelian, care este un model de forma si gen, de dramatugie muzicala.

Creatie

32 de oratorii: Mesia, Saul, Ester, Israel in Egipt, Iuda Macabeul etc.
200 de cantate: Hercule, Acis si Galathea etc.
45 de opere: Xerxe, Iulius Cezar, Scipio, Rinaldo etc.
Concerti grossi;
Uverturi;
Triouri;
Sonate;
Suite (Muzica apelor - pentru plimbari regale pe Tamisa si Focuri de artificii, pentru a celebra pacea de la Aachen).