Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)

Nascut Johannes Chrysostomos Wolfgang Theophilus Mozart, muzicianul a venit pe lume in anul 1756, in Salsburg. Theophilus, ultimul sau penume, a fost mai apoi schimbat in Amadeus (cel iubit de Dumnezeu). Mozart provenea dintr-o familie a carui tata (Leopold) facea parte din mediul legatorilor de carti si al functionarilor absolventi ai Universitatii de drept din Salsburg, mari iubitori de muzica, pe care o practicau fie cantand in coruri, fie ca profesori de canto. Leopold este mentionat ca teoretician, profesor indrumator al copiilor sai geniali si ca un talentat compozitor de muzica preclasica, violonist si vicecapelmaistru al curtii din Salsburg. Micul Wolfgang, un adevarat copil minune, incepe sa ia lectii de clavecin odata cu implinirea varstei de 4 ani, indrumat fiind de tatal sau. Primele sale compozitii dateaza de la varsta de 10 ani, nu dupa mult timp aflandu-se deja in centrul manifestarilor muzicale care aveau loc in casele nobiliare. Calatoreste mult si are ocazia sa intalneasca mari personalitati ale muzicii europene si ale lumii aristocrate, chiar si monarhi. La doar sase ani concerteaza la Munchen si Viena, La sapte in Frankfurt si Paris, apoi Londra, Haga, Milano, Roma, Florenta, Neapole, Mannheim, Praga, Dresda, Leipzig si Posdam.

Fire excentrica, avand un exceptional simt al caracterizarii si a imitarii comportamentului uman, Mozart are inclinatii spre profunzimi si inovatii unice si este indragostit mereu de cine nu trebuie. Este incapabil de a conduce si se asociaza mereu cu firi slabe, ca de exemplu sotia sa Constanta. Wolfgand ramane pana la sfarsitul vietii un om sincer care nu a tradat niciodata si a ars ca o flacara, consumandu-se pentru interpretarea si compozitia muzicala. Contrar supozitiilor, Mozart nu a fost victima complotului lui Salieri, el murind in urma unei boli de plamani. Pe cat de luminos i-a fost destinul, pe atat de tragic a venit sfarsitul, muzicianul fiind inmormantat, din lipsa de bani, in cimitirul saracilor, in groapa comuna.

Creatie

49 de simfonii;
48 de piese pentru orchestra de camera (divertismente, casatiuni, serenade etc.);
28 de concerte pentru pian;
7 concerte pentru vioara si orchestra;
2 concerte pentru flaut;
1 concert pentru flaut si harpa;
4 concerte pentru corn;
1 concert pentru fagot;
1 concert pentru doua viori;
1 ditto pentru vioara si viola;
1 rondo de concert pentru pian;
1 concert pentru doua piane;
1 concert pentru trei piane si orchestra;
Piese pentru vioara solo;
7 cvintete de coarde si diverse cvintete cu clarinet sau contrabas;
26 de cvartete de coarde;
7 triouri pentru pian;
45 de sonate pentru vioara si pian;
27 de sonate pentru pian;
50 de piese diverse pentru pian (fantezii, variatiuni, menuete, rondouri etc.);
22 de opere;
100 de arii si lieduri;
17 sonate pentru orga;
15 misse.