|
Richard Wagner (1813-1883) Enuntul preocuparilor inalte si complexe ale lui Wagner trebuie completat cu preocuparile sale literare. Wagner era si poet-scriitor. Talentul lui literar a fost dovedit prin recunoasterea numelui sau ca apartinand literaturii germane, dar si teoriei si esteticii muzicale. Opera sa s-a evidentiat inca din timpul scolii (1822) cand Wagner a dovedit o pasiune pentru studiul antichitatii, dar si pentru teatrul renascentist shakespearian. Cele 12 volume de scrieri teoretice poarta numele de Scrieri si poeme. Ele cuprind lucrari care arata drumul pe care, dupa opinia muzicianului, trebuie sa mearga muzica postbeethoveniana. Dintre aceste lucrari enumeram Arta si revolutia (1849), Opera de arta a viitorului si Statul si religia (1850), Opera si drama (1851), Muzica viitorului (1852) si Despre folosirea muzicii in drama (1872). Opera literara wagneriana se completeaza cu librete scrise chiar de compozitor pentru opere, precum si poemele originale, in care apare in dubla calitate: de poet si compozitor: Olandezul zburator, Tannhauser, Lohengrin, Aurul Rinului, Parsifal si trilogia Inelul Nibelungilor, Tristan si Isolda si Maestrii cantareti din Nurenberg. Wagner crede ca muzica simfonica post-beethoveniana nu mai are nici o perspectiva si ca drama muzicala reprezinta viitorul. Despre sursa acesteia de inspiratie, muzicianul credea ca se afla in mit sau legenda, unde contemporanii sai vor gasi raspuns la toate problemele vietii personale sau sociale. Pentru a realiza aceasta drama muzicala, Wagner preconiza o reconsiderare a a spectacolului de opera, in toate componentele lui. Libretul trebuia sa fie scris de cei mai buni scriitori ai tarii, de preferabil poeti-compozitori, iar muzica trebuia sa fie o declamatie cantata si sa urmareasca accentele vorbirii, pentru ca spectatorii sa se poata concentra asupra mesajului actiunii. In acest fel apare melodia infinita, o succesiune de motive special create pentru a desemna si simboliza locuri, obiecte, sentimente, personaje etc., realizandu-se unitatea si accesibilitatea in exprimarea sincretica a artelor. Creatie
2 simfonii (una
neterminata); |
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||