Dar cea mai importanta inovatie vine in ceea ce priveste ritmul. Lucrearea lui de Vitry se preocupa de notatia masurata, de raportul valorilor de nota intre voci, utilizand culori: negru pentru valorile perfecte (ternare) si rosu pentru cele imperfecte (binare). Ulterior, a ramas doar conturul negru, renuntandu-se la culoarea rosie. Anterior, Perotinus propusese un sistem masurat bazat pe proportii ternare: longa (echivalentul a doua note intregi), brevis (nota intreaga) si semibrevis (o doime), carora de Vitry le-a adaugat diviziuni binare, pentru a obtine valori mai mici - minima (o patrime), semiminima (o optime) si fusa (o saisprezecime). Procedeul permitea suprapunerea a 5-6 voci in madrigal, canon, caccia, balada, motet sau misa. Aceasta anterna linii melodice in limba latina sau in vorbire populara, eliberand muzica de ritmul textului si facand posibila nasterea polifoniei instrumentale. Compozitorii reprezentativi ai acestei perioade sunt Guillame de Machault (1300-1377), in Franta si Francisco Landini si Piedro Casella, in Italia. Acesta din urma este considerat creatorul madrigalului, in vreme ce de Machault este autorul primei mise polifonice din istoria muzicii.
|
||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
||||||||||||||||||||
|
Muzica preistorica Muzica in antichitate Muzica in evul mediu Ars Antiqua Ars Nova Cavalerii trubaduri Renasterea Preclasicismul Clasicismul Romantismul |
|
|
||||||||||||||||||||
|
Copyright © 2002 - 2006 Muzweek.net |
||||||||||||||||||||||