Muzweek.net: Arhiva Stiri

	Ars Nova Denumirea acestei perioade provine de la cel al tratatului lui Phillipe de Vitry, aparut in anul 1320, si care s-a dorit a fi o lucrare de promovare a unei conceptii noi, opuse muzicii practicate in Ars Antiqua.

Cumpara CD-uri cu acest artist		Acest tratat a aparut ca o necesitate normala a gandirii muzicale din secolul al XIV-lea, care agrea formulele melodice si ritmice din muzica populara, incuraja si aprecia genuri populare precum madrigalul, caccia si ballata, accepta tehnica muzicii ficta, cu hexacorduri care contin note straine de acord, cu un contrapunct inflorit si finalul lucrarilor in care treapta a saptea ridicata care sa se rezolve catre treapta intai.
Alte articole cu acest artist
Ringtones cu acest artist
Logo-uri cu acest artist
Bilete la concertul tau preferat

Dar cea mai importanta inovatie vine in ceea ce priveste ritmul. Lucrearea lui de Vitry se preocupa de notatia masurata, de raportul valorilor de nota intre voci, utilizand culori: negru pentru valorile perfecte (ternare) si rosu pentru cele imperfecte (binare). Ulterior, a ramas doar conturul negru, renuntandu-se la culoarea rosie. Anterior, Perotinus propusese un sistem masurat bazat pe proportii ternare: longa (echivalentul a doua note intregi), brevis (nota intreaga) si semibrevis (o doime), carora de Vitry le-a adaugat diviziuni binare, pentru a obtine valori mai mici - minima (o patrime), semiminima (o optime) si fusa (o saisprezecime). Procedeul permitea suprapunerea a 5-6 voci in madrigal, canon, caccia, balada, motet sau misa. Aceasta anterna linii melodice in limba latina sau in vorbire populara, eliberand muzica de ritmul textului si facand posibila nasterea polifoniei instrumentale. Compozitorii reprezentativi ai acestei perioade sunt Guillame de Machault (1300-1377), in Franta si Francisco Landini si Piedro Casella, in Italia. Acesta din urma este considerat creatorul madrigalului, in vreme ce de Machault este autorul primei mise polifonice din istoria muzicii.