Cantecele aveau un ambitus de 5-9 sunete, scara fiind modala si diatonica, utilizand alteratii in sensul guidonean: pentru a evita disonantele cauzate de cvarta marita. Ritmul era ordonat in sase scheme, care formau tot atatea moduri ritmice: troheu, iamb, dactil, antidactil, molos si tribrah. Denumirea acestor cavaleri era data de zona in care activau: trubaduri (sudul Frantei), truveri (nordul Frantei), trovatore (Italia), trobadores (Spania), minnesangeri si meistersingeri (Germania). Fata de anonimatul creatorului din muzica sacra sau populara, cavaleri poeti-muzicieni ai secolelor XI-XIII si-au mentionat numele pe manuscrise, cei mai cunoscuti dintre acestia fiind Guillaume VII de Coetiser (1090-1130), Richard I “Inima de leu” (1180-1210), Adam de la Halle (1250-1290), Tibault - regele Navariei (1220-1260), Walter von der Vogelweide (1190-1230), Urlich von Lechtenstein, Hans Saches si Trannhauser (1220-1260). Acesti trubaduri erau membrii unor asociatii de muzicieni amatori, meseriasi instariti, cizmari etc. si pentru a intra in societate trebuiau sa faca fata unui examen sever.
|
||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
||||||||||||||||||||
|
Muzica preistorica Muzica in antichitate Muzica in evul mediu Ars Antiqua Ars Nova Cavalerii trubaduri Renasterea Preclasicismul Clasicismul Romantismul |
|
|
||||||||||||||||||||
|
Copyright © 2002 - 2006 Muzweek.net |
||||||||||||||||||||||