|
|
|
|
 |
Despre faptul ca se poate
Poate ca unora dintre voi li se
pare ciudat. Altii poate ca s-au plictisit sa-mi auda tiradele impotriva
muzicii proaste, a subculturii. Poate ca se intreaba daca nu cumva am ceva
mai mult decat un simplu cui impotriva trupelor fara mesaj si personalitate,
care abordeaza muzica intr-un mod total neprofesionist. |
|
|
Cumpara CD-uri cu acest artist |
Ma gandeam, recent, ca Muzweek.net a avut un dram de noroc ca nu a aparut in
anii '90. Ce ne-am fi facut in 1999, cu celebra invazie a trupelor gen
Valahia, Genius, Andre, s.a., cand toata lumea, aproape fara exceptie, si-ar
fi dorit sa citeasca despre asa ceva. Sau in 2000 si 2001, cand manelele
erau la mare pret, pe strada, in casa, in masina, la petrecere, pe
litoral... oriunde intorceai capul sau ciuleai urechea. |
Alte editoriale de acest
autor
|
Ringtones cu acest artist |
Logo-uri cu acest artist |
Bilete la concertul tau preferat |
Cum sa lauzi ceva ce
ar fi trebuit sa critici? Si cum sa critici ceva care se transformase intr-o
isterie de masa? Ar fi insemnat sinucidere curata. Cand ma gandesc ca ar fi
trebuit sa o facem, suportand consecintele... Oare cum am fi rezistat
atunci? Nu stiu. Nu pot spune cu certitudine nici acum ca vom rezista. Si
asta, in conditiile unei asanari de proportii a peisajului muzical romanesc.
Publicul nu mai accepta chiar orice, casele de discuri nu mai promoveaza pe
oricine numai pentru faptul ca are un corp frumos sau o fata draguta si
canta: Vreau sa fac, sa dreg, sa iau...
In ziua de azi se poate si altfel. Primii care au facut pasul au fost, ca de
obicei, muzicienii de rock, blues sau jazz. De fapt ei au fost acolo
intotdeauna, dar nu erau bagati in seama. Apoi au venit si cei din ariile
mai comerciale. Muzica de discoteca a propus produse mult mai bine facute,
multe cu mesaje interesante. Andre si Valahia au
ramas in umbra, Hip-Hop-ul a devenit o atitudine si nu doar un mod in care
orice neavenit putea sa se refuleze, maneaua a intrat in underground.
Acestea au fost posibile datorita publicului ascultator, care a crescut
pretentiile si caselor de discuri care si-au revizuit politica. Astfel ca
astazi, la concertele de rock, jazz sau blues, la Ateneu, la Opera, salile
sunt pline, in mare masura, cu tineri. Avem parte de evenimente de marca,
precum concertul de Craciun al lui Stefan Banica Jr., Directia 5 Simfonic
sau, mai nou, Sarmalele Reci Unpplugged. Dovada ca, daca se doreste, se pot
organiza si asemenea evenimente, mai putin comerciale si mai mult
intelectuale.
Eu, unul, cel putin, sper ca numarul acestor manifestari sa creasca, pana in
momentul cand vor deveni un fapt cotidian. Mircea Iliescu
|
|