Muzweek.net: Editorial - Stirea care se fabrica

	Stirea care se fabrica In urma cu cateva saptamani dezbateam problema integritatii ziaristice. Chiar daca nu doresc sa ma repet in acest articol, ma simt nevoit sa va vorbesc despre un subiect destul de apropiat de acela.

Cumpara CD-uri cu acest artist		In aceasta saptamana, ideea mi-a venit in urma unei discutii cu o persoana destul de importanta, prin pozitia pe care o detine, in industria muzicala. Aceasta mi-a spus, cat se poate de franc, ca este suparata pe mine pentru ca... nu i-a convenit ceea ce am scris, despre anumiti artisti. Este greu de imaginat socul pe care l-am avut in acel moment.
Alte editoriale de acest autor
Ringtones cu acest artist
Logo-uri cu acest artist
Bilete la concertul tau preferat

Am ramas uimit, uitandu-ma spre aceasta persoana care se pare ca nu a auzit niciodata de conceptul de libertate a presei. Si am inceput sa ma intreb daca nu cumva am gresit epoca, daca nu cumva secolul este, de fapt, XX, iar anul, undeva intre 1946 si 1989. Tara era, indubitabil, Romania, pentru ca doar aici se poate auzi o asemenea remarca. M-am simtit obligat sa ii replic persoanei in cauza ca slujba unui ziarist nu este sa fabrice stirea, ci doar sa o prezinte.

Ideea mi-a ramas, totusi, undeva in subconstient, astfel ca am decis sa acord putin mai multa atentie acestui subiect. De obicei, se spune ca una dintre cele mai importante calitati pe care trebuie sa le aiba o persoana care se implica in jurnalism este impartialitatea. In momentul in care tu scrii un articol, acesta trebuie sa fie doar povestea unei intamplari si nu parerea proprie despre evenimentul respectiv. Exceptie fac, desigur, articolele care necesita opinia autorului, de exemplu un editorial, un eseu sau un drept la replica. In rest, ziaristul nu are voie sa intervina asupra prezentarii faptelor, sub nici un aspect. Altfel, cititorii vor fi viciati de dreptul la o informare corecta. Imaginati-va ca eu va prezint un produs muzical. Si incep sa vi-l laud, sa va spun ca e asa si pe dincolo. Eventual, inchei si cu o recomandare calduroasa de a-l cumpara spunandu-va, de exemplu, ca va fi imposibil sa nu il apreciati. Doar ca respectivul produs, atat de ridicat in slavi, nu se prea ridica nici pe departe la inaltimea laudelor mele. Voi il cumparati, il ascultati si nu este pe gustul vostru. Eu sunt fericit: m-am pus bine cu persoana x sau cu persoana y, care imi multumeste calduros pentru buna mea prestatie profesionala. De cealalta parte, voi, care se presupune ca aveti o oarecare incredere in opiniile mele, veti ramane dezamagiti si, ca urmare, nu veti mai fi interesati sa aflati parerea mea, nici despre albumul trupei z, nici despre concertul sustinut de solistul x si nici nu veti mai fi interesati sa cititi stirea despre ce interpreta y.

Aceasta incredere, odata disparuta, nu se mai intoarce. In acel moment, revista sau ziarul in care eu mi-am expus parerea in loc sa fiu obiectiv, va trebui sa isi inceteze activitatea, pentru ca nu va mai servi nimanui. Publicatia nu va mai fi credibila, ca atare, nu va mai interesa pe nimeni.

Mircea Iliescu