|
|
||||||||||||||||||||||||||
Nimic din ceea ce se poate auzi in cele 13 piese prezente pe acest disc nu te face sa asculti cu atentie. Nici o noutate, piesele capata o ancestralitate deloc benefica, iar Saray pare o copie fidela a mai vechiului Cazino. Singura noutate, daca ii putem spune asa, este pianul, mult mai prezent in baladele Iris-ilor decat eram obisnuiti. Si totusi, asta nu arata decat o oarecare "inmuiere" stilistica a baladelor, care au devenit mult mai acustice si mai romantate. In rest, o solistica de chitara, mai mult a la Gary Moore decat marca Valter Popa, temele clasice, mai mult astral decat romantic si 50 de minute parca special puse cap la cap pentru a-i multumi pe rockerii trecuti de prima tinerete, nostalgici ai vremurilor de glorie a muzicii hard rock. Pe langa toate aceastea, o coda de final, probabil cea mai interesanta piesa din intreg materialul. Fata de Iris 4Motion, acest nou disc pare sa se afle intr-o opozitie structurala evidenta. Aparent vaduvit de o idee conceptuala, Iris Maxima pare mai degraba lansat din motive strict comerciale, in principal legate de perioada lunga de timp scursa de la aparitia precedentului material. Mircea Iliescu
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
Copyright © 2002 - 2007 Muzweek.net |
||||||||||||||||||||||||||