|
|
|
|
 |
Talente in serviciu
Sunt
opere si sunt operatori, exista oameni nobili care renunta la
posibilitatea unei cariere de autor, incerte, in favoarea unei
stradanii cvasianonime in slujba altora, dar cu o probabilitatea mai
mare de a se dovedi utili artei. |
|
|
Cumpara CD-uri cu acest artist |
Ma gandesc in primul
rand la o seama de literati ce puteau deveni cu siguranta notorii in
beletristica si care au ramas totusi niste modesti traducatori.
Modesti, dar cu o forta stilistica uriasa. Dau doar trei nume, toate
cruciale pentru literele romane: George Murnu (Iliada, Odiseea), Dan
Botta (In cautarea timpului pierdut), Haralambie Gramescu (O mie si
una de nopti).
|
Alte articole cu acest artist
|
|
Ringtones cu acest artist |
|
Logo-uri cu acest artist |
|
Bilete la concertul tau preferat |
Patstrand cuvenitele proportii, situatia se repeta in folk. Au fost
puzderie de stelute pe val la un moment dat, nume pe care timpul le-a
dovedit efemere. In acelasi timp au activat muzicieni de forta, fara
pretentii de a deveni vedete, mereu in plasa celebritatilor si nu
rareori depasindu-le valoric de departe. Vreau sa ma refer aici la
trei personalitati pe nedrept ramase in umbra, desi prezente intre
fruntariile genului inca de la inceputuri si active pana in ziua de
azi: Niki Oagan, Sorin Minghiat, Marius Batu.
Pe Niki Oagan l-am cunoscut prin colegul sau de formatie Doru. De
profesiune inginer, caracter de o rara integritate, de o modestie
revoltatoare, citit si echilibrat, s-a pronuntat mai intai in rock,
apoi a fost cooptat in trupa de acompaniement a lui Presidente. Cu ani
buni de vioara in cultura muzicala, Niki s-a ilustrat atat ca basist,
cat si, mai ales, ca imaginativ chitarist solo, creator de memorabile
fraze contrapunctice. (De pilda el a fost cel ce a imaginat
orchestratiile initiale, luate apoi drept model la realizarea
albumului Madama De Pica). Mai toti muzicienii folk de renume au
apelat la el, de-ar fi sa-i enumar doar pe Nicu Alifantis, Dan Chebac,
Victor Socaciu, Doru Stanculescu, Vali Sterian, Mircea Vintila. Cu
toate ca numele sau se afla pe albumele acestor staruri, atitudinea
vesnic rezervata il mentine intr-un semianonimat regretabil. Azi,
domnul inginer Niki Oagan da o mana de ajutor la ridicarea noului val
folk, participand la un extrem de intresant experiment instrumental
alaturi de tanarul Iulian Baldovin. Talentat compozitor si chiar autor
te texte in ultimii ani, Niki ne pregateste alte si alte surprize.
Sorin Minghiat are o biografie extrem de interesanta: plecat din
modesta asezare munteneasca Ghergani de Dambovita, din apropierea
Manastirii Dealu, a urmat studii liceale si muzicale la Targoviste.
Ajuns student al facultatii de arhitectura din capitala, Jimmy a pus
pe roate impreuna cu Presidente cunoscuta lor echipa, la care mai
participau Ionel Petrov, percutii, si mai sus amintiutul Niki Oagan,
bas sau chitara solo. Sorin a fost unul dintre membri de baza ai
cenaclului Flacara (printre fondatori), fara a dovedi vreodata
servilism sau stofa de turnator. Cu o inascuta vocatie a prieteniei, a
ajutat instrumental nenumarati artisti folk pe scena si in studiouri,
flautul sau fiind universal cunoscut. Apoi, terminand facultatea doar
cu diploma de arhitect conductor, din cauza timpului ocupat cu muzica,
a decis, cititi bine, sa reia studiile de la zero, si a dobandit dupa
ani de munca si sacrificii atestarea ca arhitect diplomat, sef de
promotie. Dar nici atat nu a fost de ajuns ci, dupa sustinerea
stralucita a doctoratului cu o lucrare in domeniul arhitecturii
romanesti mediavale, astazi urmeaza o distinsa cariera de cadru
universitar. Prezent pe nu mai stie nici el cate albume, cooptat in
nenumarate formule de spectacol, este unul dintre animatorii de marca
ai festivalului folk de la Calafat, alaturi de Dan Vana, si conduce
practic grupul de foksingeri ce se deplaseaza an de an la
manifetstarea similara de la Loveci, unde cu regularitate ai nostri
dau clase bulgarilor.
Infine, Marius Batu s-a ilustrat mai intai ca membru fondator al
celebrului grup Poesis, alaturi de Eugen Baboi. Impreuna au imaginat
un stil unic, in special prin caracterul particular al frazarilor.
Prin anii 80, Eugen imi spunea despre Marius ca are o nemiapomenita
memorie muzicala si o mirabila acuratete in interpretare, ca imprima
din prima fara gresala. Intr-adevar, machedonul avea sa ne faca o
demonstratie convingatoare la tragerea albumului Din Darul Magilor, in
anii '90. I-au trebuit zece minute ca sa isi execute partitura, in
timp ce multi dintre noi au fost gata abia dupa o ora, doua.
Performanta a impus. Nu mult timp dupa destramarea grupului Poesis i
s-au solocitat serviciile in trupa rock Holograf. Acolo si-a facut
datoria cu un profesionalism exemplar, rezervandu-i-se insa o pozitie
marginala, ignor din ce motive. A fost apoi cooptat de Mircea Baniciu
in trupa de mare succes Pasarea Colibri. Si aici s-a integrat perfect,
amanand totusi la nesfarsit edificarea unui repertoriu propriu. Ori de
cate ori am incercat sa-l conving la treaba pentru realizarea unui
disc de autor, continand compozitii personale, mi-a raspuns zambind: "Horia,
dar de ce graba asta?!" A urmat un angajament nu prea fericit in
cunoscuta formatie Phoenix foarte tare si foarte stangaci condusa de
Nicu Covaci dupa 1989. In urma a participat la un trio alaturi de
eminentul violonist Mihai Nenita si de folkistul Ducu Berti.
Acesti oameni, Niki, Sorin si Marius, au pus umarul la ridicarea
multor monumente. Ei nu se bucura nici pe departe de notorietatea
meritata. Ei isi vad mai departe de treaba, cumva privati de lumina
reflectoarelor, de atentia reporterilor, aflati dincolo de aclamatii
si confetti. Dar noi, colegii lor muzicieni, ii aplaudam la scena
deschisa.
Horia Stoicanu
www.horiastoicanu.com
|
|
Arad
